meșteșugări

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din meșteșugar.

Pronunție

  • AFI: /meʃ.te.ʃu.gə'ri/


Verb


Conjugarea verbului
meșteșugări
Infinitiv a meșteșugări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
meșteșugăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să meșteșugărească
Participiu meșteșugărit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (rar) a lucra în calitate de meșteșugar.


Traduceri

Referințe