mehmendar

română

Din turcă mihmandar.

Declinarea substantivului mehmendar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mehmendar	mehmendari
Articulat	mehmendarul	mehmendarii
Genitiv-Dativ	mehmendarului	mehmendarilor
Vocativ	mehmendarule	mehmendarilor

(turcism; în evul mediu, în moldova și în țara românească). boier (sau funcționar) care însoțea în călătorie pe domn sau o persoană oficială de rang înalt, îngrijindu-se de găzduirea lor.
comisar special însărcinat cu aprovizionarea.