melițare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a melița.

Pronunție

  • AFI: /me.li'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
melițare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ melițare melițări
Articulat melițarea melițările
Genitiv-Dativ melițării melițărilor
Vocativ melițare melițărilor
  1. acțiunea de a melița și rezultatul ei; melițat.


Traduceri

Referințe