mendre

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /'men.dre/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil mendre
Articulat invariabil mendrele
Genitiv-Dativ invariabil mendrelor
Vocativ invariabil mendrelor


Expresii

  • (fam.) A-și face mendrele (cu cineva) = a) a-și face toate gusturile, a-și satisface capriciile; a-și face de cap; b) a-și bate joc de cineva; a necinsti, a batjocori o femeie


Traduceri

Referințe