mergere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a merge.

Pronunție

  • AFI: /'mer.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mergere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mergere mergeri
Articulat mergerea mergerile
Dativ-Genitiv mergerii mergerilor
Vocativ mergere mergerilor
  1. (rar) acțiunea de a merge și rezultatul ei; mișcare (a unei ființe sau a unui obiect mobil) dintr-un loc în altul; deplasare, mers.


Traduceri

Referințe