Sari la conținut

mesageră

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din mesager.

Pronunție

  • AFI: /me.sa'ʤe.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mesageră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mesageră mesagere
Articulat mesagera mesagerele
Genitiv-Dativ mesagerei mesagerelor
Vocativ mesagero mesagerelor
  1. persoană însărcinatăducă, să transmită, să comunice cuiva sau undeva un mesaj; trimisă, vestitoare, crainică.


Traduceri

Anagrame

Referințe