metahirisi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neogreacă μεταχιρισομαι (métahirísomai) (viitorul lui μεταχιριζο (metahirízo)).

Pronunție

  • AFI: /me.ta.hi.ri'si/


Verb


Conjugarea verbului
metahirisi
Infinitiv a metahirisi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
metahirisesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să metahirisească
Participiu metahirisit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv.) a folosi, a utiliza.
  2. (v.tranz.) a obișnui, a practica (un obicei).
  3. (v.tranz.) a dori, a pofti.
  4. (v.tranz.) a exercita, a practica (o meserie, un negoț etc.); a face ceva, a se îndeletnici cu...


Traduceri

Anagrame

Referințe