metodică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Methodik, rusă мeтодика (metodika).

Pronunție

  • AFI: /me.to'di.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
metodică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ metodică metodici
Articulat metodica metodicile
Genitiv-Dativ metodicii metodicilor
Vocativ metodică metodicilor
  1. parte a didacticii generale care studiază principiile, metodele și formele de predare adaptate specificului fiecărui obiect de învățământ.
  2. care normează aceste metode și forme.


Traduceri

Anagrame

Referințe