mișel
română
Etimologie
Din latină misellus.
Pronunție
- AFI: /miˈʃel/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului mișel | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | mișel | mișei |
| Feminin | mișea | mișele |
| Neutru | mișel | mișele |
- de nimic, ticălos, nemernic; laș, fricos.
- (înv.) de condiție modestă, de rând.
- (înv. și reg.) sărac, nevoiaș; vrednic de plâns.
- (înv. și reg.) slab, bolnav, infirm; (p.ext.) lipsit de energie.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului mișel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mișel | mișei |
| Articulat | mișelul | mișeii |
| Genitiv-Dativ | mișelului | mișeilor |
| Vocativ | mișelule | mișeilor |
- om de nimic, ticălos, nemernic; om laș, fricos.
- (înv.) om de condiție modestă, de rând.
- (înv. și reg.) om sărac, nevoiaș; om vrednic de plâns.
- (înv. și reg.) om slab, bolnav, infirm; (p.ext.) om lipsit de energie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online