mișună
Etimologie
Din a mișuna (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /mi'ʃu.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mișună | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mișună | mișuni |
| Articulat | mișuna | mișunile |
| Genitiv-Dativ | mișunii | mișunilor |
| Vocativ | mișună | mișunilor |
- (rar) forfotă, aglomerație; rumoare.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Confer mișină.
Substantiv
- formă alternativă pentru mișină.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online