miruire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a mirui.

Pronunție

  • AFI: /mi.ru'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
miruire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miruire miruiri
Articulat miruirea miruirile
Dativ-Genitiv miruirii miruirilor
Vocativ miruire miruirilor
  1. acțiunea de a mirui și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe