mojicime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mojic + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /mo.ʒi'ʧi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
mojicime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mojicime invariabil
Articulat mojicimea invariabil
Genitiv-Dativ mojicimii invariabil
Vocativ mojicime invariabil
  1. (înv.) mulțime de țărani sau de oameni simpli, de rând.


Traduceri

Referințe