moleculă

română

Etimologie

Din franceză molécule.

Pronunție

• AFI: /mo.le'ku.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului moleculă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	moleculă	molecule
Articulat	molecula	moleculele
Genitiv-Dativ	moleculei	moleculelor
Vocativ	moleculo	moleculelor

1. cea mai mică parte dintr-o substanță care mai păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe
2. (fig.) cantitate infimă dintr-un element

Cuvinte compuse

• moleculă-gram - cantitate dintr-o substanță a cărei greutate în grame este egală cu greutatea ei moleculară; mol

Traduceri

Traduceri

afrikaans: molekule (Afrikaans) catalană: molècula (català) f. cehă: molekula (čeština) chineză: 分子 (中文) (fēnzǐ) daneză: molekyle (dansk) n. engleză: molecule (English) esperanto: molekulo (Esperanto) faroeză: mýl (føroyskt) n. finlandeză: molekyyli (suomi) franceză: molécule (français) f. galiciană: molécula (galego) germană: Molekül (Deutsch) n. islandeză: sameind (íslenska) f. italiană: molecola (italiano) f.

japoneză: 分子 (日本語) (ぶんし, bunshi) latină: particula (Latina) lituaniană: molékulé (lietuvių) maghiară: molekula (magyar) neerlandeză: molecuul (Nederlands) n. norvegiană: molekyl (norsk) n. poloneză: cząsteczka (polski) f., molekuła (polski) portugheză: molécula (português) rusă: молекула (русский) f. (molékula) spaniolă: molécula (español) suedeză: molekyl (svenska) c. turcă: molekül (Türkçe) vietnameză: phân tử (Tiếng Việt)