molitvă

română

Variante

• molitfă
• moliftă

Etimologie

Din slavă (veche) molitva.

Pronunție

• AFI: /mo'lit.və/

Substantiv

Declinarea substantivului molitvă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	molitvă	molitve
Articulat	molitva	molitvele
Genitiv-Dativ	molitvei	molitvelor
Vocativ	molitvă	molitvelor

1. (în ritualul bisericii ortodoxe) rugăciune (citită de preot pentru iertarea păcatelor, în împrejurări speciale); (p.ext.) oficierea acestei rugăciuni.
2. (înv.) termen de reverență folosit față de clerici.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online