monogeneză

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză monogenèse

Pronunție

  • AFI: /mo.no.ʤe'ne.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
monogeneză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monogeneză monogeneze
Articulat monogeneza monogenezele
Genitiv-Dativ monogenezei monogenezelor
Vocativ monogenezo monogenezelor
  1. reproducere directă pe cale asexuată.

Antonime


Traduceri