mușcare
română
Etimologie
Din a mușca.
Pronunție
- AFI: /muʃ'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului mușcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mușcare | mușcări |
| Articulat | mușcarea | mușcările |
| Genitiv-Dativ | mușcării | mușcărilor |
| Vocativ | mușcare | mușcărilor |
- acțiunea de a mușca și rezultatul ei; mușcat.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online