mulțumită

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mulțumit.

Pronunție

  • AFI: /mul.ʦu'mi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mulțumită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mulțumită mulțumite
Articulat mulțumita mulțumitele
Genitiv-Dativ mulțumitei mulțumitelor
Vocativ mulțumito mulțumitelor
  1. (înv. și pop.) recunoștință (exprimată prin cuvinte sau prin recompense materiale); (concr.) ceea ce se oferă drept răsplată.
  2. (înv. și pop.) bucurie, satisfacție.


Traduceri

Referințe