mumifica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din italiană mummificare. Confer franceză momifier.

Pronunție

  • AFI: /mu.mi.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) mumifica
Infinitiv a (se) mumifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) mumific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) mumifice
Participiu mumificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a îmbălsăma; a transforma în mumie.
  2. (v.refl.) (fig.) (rar) a încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare.
  3. (v.refl.) (despre fructe) a se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe