muncel
Etimologie
Din latină monticellus.
Pronunție
- AFI: /mun'ʧel/
Substantiv
| Declinarea substantivului muncel | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | muncel | muncele |
| Articulat | muncelul | muncelele |
| Genitiv-Dativ | muncelului | muncelelor |
| Vocativ | ' | ' |
- munte de înălțime mică, care face parte din treapta cea mai de jos a unui lanț muntos.
Traduceri
Traduceri