murătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a mura + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /mu.rə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
murătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ murătură murături
Articulat murătura murăturile
Genitiv-Dativ murăturii murăturilor
Vocativ murătură murăturilor
  1. legumă sau fruct fermentat, conservate în saramură sau în oțet.


Traduceri

Referințe