murătură

română

Etimologie

Din a mura + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /mu.rə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului murătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	murătură	murături
Articulat	murătura	murăturile
Genitiv-Dativ	murăturii	murăturilor
Vocativ	murătură	murăturilor

1. legumă sau fruct fermentat, conservate în saramură sau în oțet.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online