musafir

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din turcă misāfir.

Pronunție

  • AFI: /mu.sa'fir/


Substantiv


Declinarea substantivului
musafir
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ musafir musafiri
Articulat musafirul musafirii
Genitiv-Dativ musafirului musafirilor
Vocativ musafirule musafirilor
  1. persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe