mustăci

română

Etimologie

Din mustață.

Pronunție

• AFI: /mus.tə'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului mustăci
Infinitiv	a mustăci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mustăcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să mustăcească
Participiu	mustăcit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a râde pe sub mustață, a zâmbi reținut.
2. (v.intranz.) a strâmba din nas, a fi nemulțumit de ceva.

Cuvinte derivate

• mustăcire

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ascuțim
• măscuit
• mușcați

Referințe

• DEX '98 via DEX online