mustră

Vezi și : mustra

română

Variante

• mustru, muștru

Etimologie

Din poloneză musztra, maghiară mustra.

Pronunție

• AFI: /ˈmus.trə/

Substantiv

Declinarea substantivului mustră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mustră	mustre
Articulat	mustra	mustrele
Genitiv-Dativ	mustrei	mustrelor
Vocativ	mustră	mustrelor

1. (înv. și pop.) exercițiu militar; instrucție; manevră.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Confer mostră.

Pronunție

• AFI: /'mus.trə/

Substantiv

1. formă alternativă pentru mostră.

Etimologie

Din mustra.

Pronunție

• AFI: /ˈmus.trə/
• AFI: /musˈtrə/ (forma de perfect simplu)

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru mustra.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru mustra.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mustra.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru mustra.

Referințe

• DEX '98 via DEX online