mutație
Aspect
Etimologie
Din franceză mutation < latină mutatio.
Pronunție
- AFI: /muˈta.ʦi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului mutație | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mutație | mutații |
Articulat | mutația | mutațiile |
Genitiv-Dativ | mutației | mutațiilor |
Vocativ | mutație | mutațiilor |
- schimbare de domiciliu sau de sediu; îndeplinire a formelor legale în legătură cu mutarea dintr-o locuință sau dintr-o localitate în altă; viză de mutare.
- înregistrare a unei schimbări intervenite în statutul personal sau de serviciu al unei persoane sau în situația militară a cuiva.
- prefacere, transformare, schimbare, modificare (radicală).
- (spec.) (biol.) apariție bruscă a unui caracter genetic nou, care reflectă o modificare ereditară corespunzătoare a materialului ereditar.
- (spec.) (fon.) transformare sistematică a unei serii de sunete în altele.
- (jur.) transmitere a unui bun dintr-o proprietate în alta.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online