mutulică

De la Wikționar, dicționarul liber
Mutulică

română

Etimologie

Din mut + sufixul -ulică.

Pronunție

  • AFI: /mu.tu'li.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mutulică
m.f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mutulică mutulici
Articulat invariabil mutulicii
Genitiv-Dativ invariabil mutulicilor
Vocativ mutulică mutulicilor
  1. (fam.) persoană tăcută, timidă, care vorbește puțin; om prostuț, bleg.
  2. (bot.) (Scopolia carniolica) plantă al cărei rizom se întrebuințează ca leac împotriva durerilor abdominale.

Sinonime

Vezi și

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe