Sari la conținut

nădejduire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din nădejdui.

Pronunție

  • AFI: /nə.deʒ.du'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nădejduire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nădejduire nădejduiri
Articulat nădejduirea nădejduirile
Genitiv-Dativ nădejduirii nădejduirilor
Vocativ nădejduire, nădejduireo nădejduirilor
  1. acțiunea de a nădejdui și rezultatul ei.


Traduceri