necugetare

română

Etimologie

Din ne- + cugetare.

Pronunție

• AFI: /ne.ku.ʤe'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului necugetare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	necugetare	necugetări
Articulat	necugetarea	necugetările
Genitiv-Dativ	necugetării	necugetărilor
Vocativ	necugetare	necugetărilor

1. acțiune, faptă necugetată; nechibzuință, nesocotință.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online