neguța

română

Etimologie

Din latină negōtiārī sau din negoț.

Pronunție

• AFI: /ne.gu'ʦa/

Verb

Conjugarea verbului (se) neguța
Infinitiv	a (se) neguța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) neguțez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) neguțeze
Participiu	neguțat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (înv. și pop.) a face negoț.
2. (v.refl. recipr.) a se tocmi, a se târgui; (fig.) a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva.
3. a cumpăra.

Sinonime

• 1: vinde
• 2: tocmi, târgui
• 3: achiziționa, cumpăra, procura

Cuvinte derivate

• negoț
• neguțare
• neguțat
• neguțător, neguțătoreasă
• neguțători
• neguțătorie
• neguțătorire
• neguțătorit
• neguțetorioară

Cuvinte apropiate

• negustor, negustoreasă
• negustoraș
• negustoresc
• negustorește
• negustori
• negustorie
• negustorime
• negustorire
• negustorit
• negustoriță
• negustoros

Paronime

• negocia

Traduceri

a vinde sau a cumpăra

Vedeți traduceri pentru a vinde și a cumpăra.

Referințe

• DEX online