neguța

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină negōtiārī sau din negoț.

Pronunție

  • AFI: /ne.gu'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) neguța
Infinitiv a (se) neguța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) neguțez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) neguțeze
Participiu neguțat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (înv. și pop.) a face negoț.
  2. (v.refl. recipr.) a se tocmi, a se târgui; (fig.) a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva.
  3. a cumpăra.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Paronime


Traduceri

Referințe