nesfârșire

română

Etimologie

Din ne- + sfârșire.

Pronunție

• AFI: /nes.fɨr'ʃi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului nesfârșire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	nesfârșire	nesfârșiri
Articulat	nesfârșirea	nesfârșirile
Genitiv-Dativ	nesfârșirii	nesfârșirilor
Vocativ	nesfârșire	nesfârșirilor

1. întindere sau cantitate fără limite sau care pare că nu are limite.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online