nimicnicire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a nimicnici.

Pronunție

  • AFI: /ni.mik.ni'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nimicnicire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nimicnicire nimicniciri
Articulat nimicnicirea nimicnicirile
Genitiv-Dativ nimicnicirii nimicnicirilor
Vocativ nimicnicire nimicnicirilor
  1. (înv.) acțiunea de a nimicnici și rezultatul ei; nimicire, distrugere.


Traduceri

Referințe