noctambulism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză noctambulisme.

Pronunție

  • AFI: /nok.tam.bu'lism/


Substantiv


Declinarea substantivului
noctambulism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ noctambulism '
Articulat noctambulismul '
Genitiv-Dativ noctambulismului '
Vocativ ' '
  1. stare patologică a psihicului, care se manifestă prin executarea automată și inconștientă, în timpul somnului, a unor acțiuni complicate, de care bolnavul nu-și amintește la trezire; somnambulism.


Traduceri