nourrir

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din latină nutrire.

Pronunție

  • AFI: /nu.ʁiʁ/


Verb

  1. a nutri, a alimenta, a hrăni

se nourrir

  1. a se nutri, a se alimenta, a se hrăni

Cuvinte derivate