novatoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din novator.

Pronunție

  • AFI: /no.va'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
novatoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ novatoare novatoare
Articulat novatoarea novatoarele
Genitiv-Dativ novatoarei novatoarelor
Vocativ novatoareo novatoarelor
  1. (livr.) persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă).
  2. (peior.) persoană care vreainoveze cu orice preț.


Traduceri

Referințe