noviciat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză noviciat.

Pronunție

  • AFI: /no.vi.ʧi'at/


Substantiv


Declinarea substantivului
noviciat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ noviciat noviciate
Articulat noviciatul noviciatele
Genitiv-Dativ noviciatului noviciatelor
Vocativ noviciatule noviciatelor
  1. situația, starea, condiția de novice; timpul cât durează această stare.


Traduceri

Anagrame

Referințe