oțelar

română

Etimologie

Din oțel + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /o.ʦe'lar/

Substantiv

Declinarea substantivului oțelar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	oțelar	oțelari
Articulat	oțelarul	oțelarii
Genitiv-Dativ	oțelarului	oțelarilor
Vocativ	oțelarule	oțelarilor

1. muncitor calificat care efectuează într-o oțelărie operațiile de elaborare a șarjei de oțel.

Cuvinte derivate

• oțelărie

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alerto
• ațelor

Referințe

• DEX '98 via DEX online