oală

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din latină olla.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
oală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oală oale
Articulat oala oalele
Dativ-Genitiv oalei oalelor
Vocativ oală oalelor
  1. vas de lut ars, de metal, de porțelan etc., de obicei cu gura largă și cu înălțimea mai mare decât lărgimea, folosit în gospodărie pentru pregătirea, păstrarea etc. bucatelor.
  2. conținutul vasului descris mai sus.
  3. vas, ghiveci, glastră de flori.
  4. (adesea cu determinarea „de noapte”) vas întrebuințat (noaptea) pentru necesitățile fiziologice; țucal.
  5. vas de construcție specială, asemănător cu oala, folosit în diverse operații tehnice, industriale, de laborator etc.
  6. (reg.) țiglă, olan.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • Cât o oală de praznic = foarte mare
  • A prinde (sau a lua etc.) pe cineva ca din oală = a prinde pe cineva ușor, fără nicio greutate (sau pe neașteptate)
  • A se face (sau a fi) oale și ulcele (sau urcioare) = a fi mort de mult
  • A pune (toate) în aceeași oală = a amesteca lucruri, probleme diferite, producând confuzii, încurcături
  • A plăti oalele sparte = a suferi pentru faptele altuia
  • A-i pune (cuiva) oala = a face (cuiva) farmece, a (-l) fermeca
  • Ajunge un ciomag (sau o măciucă) la un car de (sau cu) oale = nu e necesar un efort mare pentru a distruge ceva; ajunge ce s-a spus sau s-a făcut
  • Mustăți pe oală = mustăți cu vârfurile lăsate în jos
  • Tuns pe oală = cu părul lung până pe gât și retezat
  • A se amesteca (sau a-și băga nasul) unde nu-i fierbe oala = a interveni fără rost, nechemat într-o discuție, acțiune etc. care nu-l privește


Traduceri

Referințe