oblădui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) obladovati.

Pronunție

  • AFI: /o.blə.du'i/


Verb


Conjugarea verbului
oblădui
Infinitiv a oblădui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
oblăduiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să oblăduiască
Participiu oblăduit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (înv. și pop.) a (se) conduce, a (se) administra, a (se) guverna.
  2. (v.intranz.) a domni.
  3. (v.tranz.) a proteja, a ocroti, a apăra.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe