oblanic
Etimologie
Din sârbocroată oglavnik.
Pronunție
- AFI: /o'bla.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului oblanic | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | oblanic | oblanice |
| Articulat | oblanicul | oblanicele |
| Genitiv-Dativ | oblanicului | oblanicelor |
| Vocativ | oblanicule | oblanicelor |
- (reg.) suport făcut dintr-o bucată de pânza încolăcită, pe care femeile îl pun pe creștet când poartă greutăți pe cap.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online