obrăzire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din obrăzi.

Pronunție

  • AFI: /o.brə'zi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
obrăzire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obrăzire obrăziri
Articulat obrăzirea obrăzirile
Genitiv-Dativ obrăzirii obrăzirilor
Vocativ obrăzire, obrăzireo obrăzirilor
  1. acțiunea de a obrăzi și rezultatul ei.


Traduceri