obrinti
română
Variante
Etimologie
Din slavă (veche) obŭjentriti.
Pronunție
- AFI: /o.brin'ti/
Verb
| Conjugarea verbului (se) obrinti | |
| Infinitiv | a (se) obrinti |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) obrintesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) obrintească |
| Participiu | obrintit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl. intranz.) (pop.; despre răni, bube sau, p.ext., despre părți ale corpului) a se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online