obrocire
Etimologie
Din obroci.
Pronunție
- AFI: /o.bro'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obrocire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obrocire | obrociri |
| Articulat | obrocirea | obrocirile |
| Genitiv-Dativ | obrocirii | obrocirilor |
| Vocativ | obrocire, obrocireo | obrocirilor |
- acțiunea de a obroci și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a obroci