observatoare
română
Etimologie
Din observator.
Pronunție
- AFI: /ob.ser.va'to̯a.re/
Substantiv
Declinarea substantivului observatoare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | observatoare | observatoare |
Articulat | observatoarea | observatoarele |
Genitiv-Dativ | observatoarei | observatoarelor |
Vocativ | observatoareo | observatoarelor |
- persoană care observă, cercetează sau studiază ceva.
- persoană cu spirit de observație.
- reprezentantă a unui stat sau al unei organizații internaționale care participă la lucrările unor conferințe sau organisme internaționale, fără drept de vot și de semnătură a documentelor întocmite de acestea, dar uneori cu dreptul de a participa la discuții.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online