ocaziona

română

Etimologie

Din franceză occasionner.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului ocaziona
Infinitiv	a ocaziona
Indicativ prezent pers. 1 sg.	ocazionez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să ocazioneze
Participiu	ocazionat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (rar) a pricinui, a prilejui, a cauza, a provoca (ceva cuiva).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online