ocaziona

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză occasionner.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
ocaziona
Infinitiv a ocaziona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ocazionez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ocazioneze
Participiu ocazionat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a pricinui, a prilejui, a cauza, a provoca (ceva cuiva).


Traduceri

Referințe