oportunism

română

Din franceză opportunisme.

Declinarea substantivului oportunism
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	oportunism	'
Articulat	oportunismul	'
Genitiv-Dativ	oportunismului	'
Vocativ	'	'

atitudine (sau po-litică) a unei persoane sau a unui grup social, care, pentru a-și atinge scopul, adoptă după împrejurări, principii și opinii diferite; conformism.