orânduire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din orândui.

Pronunție

  • AFI: /o.rɨn.du'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
orânduire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orânduire orânduiri
Articulat orânduirea orânduirile
Genitiv-Dativ orânduirii orânduirilor
Vocativ orânduire, orânduireo orânduirilor
  1. acțiunea de a orândui și rezultatul ei.


Traduceri