orbește

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din orb + sufixul -ește.

Pronunție

  • AFI: /or'beʃ.te/


Adverb

  1. ca orbii, pe dibuite, la întâmplare.
  2. (fig.) fără discernământ, fără reflecție, fără chibzuință, în mod mecanic.
  3. necontrolat, nebunește, inconștient; pătimaș.


Traduceri

Anagrame

Referințe