orbeca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din orb.

Pronunție

  • AFI: /or.be'ka/


Verb


Conjugarea verbului
orbeca
Infinitiv a orbeca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
orbec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să orbece
Participiu orbecat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (înv. și reg.) a orbecăi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe