orcicar

română

Etimologie

Din orcic + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /or.ʧi'kar/

Substantiv

Declinarea substantivului orcicar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orcicar	orcicare
Articulat	orcicarul	orcicarele
Genitiv-Dativ	orcicarului	orcicarelor
Vocativ	orcicarule	orcicarelor

1. ochiul sau lațul ștreangului de la ham, care se prinde de orcic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online