otfel

română

Etimologie

Din maghiară vöfély.

Pronunție

• AFI: /ot'fel/

Substantiv

Declinarea substantivului otfel
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	otfel	otfeli
Articulat	otfelul	otfelii
Genitiv-Dativ	otfelului	otfelilor
Vocativ	otfelule	otfelilor

1. (reg.) flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online