Sari la conținut

otrățire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din otrăți.

Pronunție

  • AFI: /o.trə'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
otrățire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ otrățire otrățiri
Articulat otrățirea otrățirile
Genitiv-Dativ otrățirii otrățirilor
Vocativ otrățire, otrățireo otrățirilor
  1. acțiunea de a otrăți și rezultatul ei.


Traduceri